Epidemiologia și Prevenția Hiperplaziei Benigne de Prostată (HBP)

‍

Introducere

Hiperplazia benignă de prostată (HBP) reprezintă una dintre cele mai frecvente afecțiuni urologice la bărbații vârstnici, caracterizată prin proliferarea celulelor stromale și epiteliale ale zonei de tranziție a prostatei [1]. Înțelegerea epidemiologiei și a strategiilor de prevenție este esențială pentru viitorii medici, având în vedere impactul semnificativ al acestei patologii asupra calității vieții pacienților și asupra sistemelor de sănătate [2].

Epidemiologie

Prevalență și Incidență

HBP prezintă o prevalență crescută odată cu vârsta, reprezentând o condiție aproape universală la bărbații în vârstă [3]. Studiile histopatologice demonstrează că modificările hiperplazice încep să apară încă din a patra decadă de viață, cu o prevalență histologică de aproximativ 8% la bărbații cu vârste între 31-40 de ani, crescând la 50% între 51-60 de ani și atingând peste 80% la cei peste 80 de ani [4].

Din perspectiva manifestărilor clinice, prevalența simptomelor tractului urinar inferior (LUTS - Lower Urinary Tract Symptoms) asociate HBP crește semnificativ cu vârsta [5]. Conform studiilor epidemiologice majore, aproximativ 50% dintre bărbații de peste 50 de ani raportează simptome moderate până la severe, iar această proporție ajunge la 90% la cei peste 80 de ani [6].

Variații Geografice și Etnice

Studiile epidemiologice internaționale evidențiază diferențe semnificative în prevalența HBP între diferite populații [7]. Bărbații de origine asiatică prezintă o prevalență mai scăzută comparativ cu caucazienii și afro-americanii, deși această diferență tinde să se reducă odată cu adoptarea stilului de viață occidental [8]. Aceste variații sugerează influența factorilor genetici, dar și a celor de mediu și alimentari.

Factori de Risc

Literatura medicală identifică multiple categorii de factori de risc pentru dezvoltarea HBP [9]:

Factori non-modificabili:

Vârsta reprezintă cel mai important factor de risc, fiind direct corelată cu probabilitatea dezvoltării HBP [10]. Ereditatea joacă de asemenea un rol semnificativ - bărbații cu antecedente familiale de HBP prezintă un risc crescut de a dezvolta afecțiunea la vârste mai tinere și de a necesita intervenții chirurgicale [11].

Factori modificabili:

Sindromul metabolic și componentele sale (obezitatea, diabetul zaharat tip 2, hipertensiunea arterială, dislipidemia) sunt asociate cu un risc crescut de HBP [12,13]. Studiile arată că obezitatea, în special obezitatea abdominală, crește riscul de HBP prin mecanisme ce implică rezistența la insulină și modificări hormonale [14]. Diabetul zaharat tip 2 este asociat cu volume prostatice mai mari și progresie mai rapidă a HBP [15].

Stilul de viață sedentar și lipsa activității fizice regulate sunt corelate cu o prevalență crescută a HBP [16]. În contrast, activitatea fizică regulată pare să aibă un efect protector [17].

Fiziopatologie Relevantă pentru Prevenție

Înțelegerea mecanismelor fiziopatologice ale HBP este fundamentală pentru dezvoltarea strategiilor de prevenție [18]. HBP rezultă dintr-un dezechilibru între proliferarea și apoptoza celulară la nivel prostatic, influențat de factori hormonali (în special androgeni și estrogeni), factori de creștere, și procese inflamatorii cronice [19]. Testosteronul este convertit în dihidrotestosteron (DHT) prin intermediul enzimei 5-alfa-reductază, iar DHT stimulează creșterea prostatei [20].

Procesele inflamatorii cronice la nivel prostatic sunt implicate în patogeneză, studiile histologice identificând infiltrate inflamatorii la majoritatea pacienților cu HBP [21]. Această inflamație cronică poate fi influențată de factori alimentari și de stil de viață [22].

Strategii de Prevenție

Prevenție Primară

Modificări ale stilului de viață:

Activitatea fizică regulată demonstrează efecte protectoare semnificative [23]. Studiile prospective indică că bărbații care practică exerciții fizice moderate până la intense prezintă un risc redus cu 25-50% de a dezvolta simptome severe de HBP comparativ cu cei sedentari [24]. Se recomandă minimum 150 de minute de activitate aerobică moderată pe săptămână [25].

Menținerea unei greutăți corporale optime este esențială [26]. Reducerea indicelui de masă corporală și a circumferinței abdominale se asociază cu reducerea volumului prostatic și ameliorarea simptomelor [27]. Intervențiile pentru pierderea în greutate la bărbații obezi cu HBP au demonstrat îmbunătățiri clinice semnificative [28].

Intervenții dietetice:

Dieta mediteraneană, bogată în fructe, legume, pește și grăsimi nesaturate, este asociată cu un risc redus de HBP simptomatică [29]. Alimentele bogate în zinc (fructe de mare, semințe de dovleac), seleniu, și vitamine antioxidante (vitamina E, vitamina C) pot avea efecte benefice, deși evidențele pentru suplimentare sunt mixte [30].

Consumul crescut de grăsimi saturate și carne roșie se corelează cu risc crescut de HBP, în timp ce consumul de proteine vegetale, în special din soia (care conține fitoestrogeni), poate avea efecte protective [31]. Licopenul din roșii și produsele din roșii a demonstrat în unele studii efecte benefice asupra sănătății prostatei [32].

Reducerea consumului de alcool și cofeină poate ameliora simptomele, deși nu influențează neapărat progresia bolii [33]. Hidratarea adecvată este importantă, dar evitarea consumului excesiv de lichide seara reduce nicturiile [34].

Management al comorbidităților:

Controlul optim al diabetului zaharat și al sindromului metabolic este crucial [35]. Menținerea glicemiei în parametri normali și gestionarea rezistenței la insulină pot încetini progresia HBP [36]. Tratamentul hipertensiunii arteriale necesită atenție specială - anumite clase de antihipertensive pot influența simptomele urinare [37].

Prevenție Secundară

Screening și Depistare Precoce:

Deși nu există programe universale de screening pentru HBP, evaluarea periodică a bărbaților peste 50 de ani (sau peste 40 de ani cu factori de risc) este recomandată [38]. Aceasta include:

- Chestionarul International Prostate Symptom Score (IPSS) pentru evaluarea severității simptomelor [39]- Examen fizic incluzând tuseul rectal pentru evaluarea volumului și consistenței prostatei [40]- Dozarea antigenului prostatic specific (PSA) pentru excluderea patologiei maligne [41]- Uroflowmetrie și măsurarea reziduului post-micțional când este indicat [42]

Intervenții Farmacologice Preventive:

În anumite cazuri selecționate, medicația preventivă poate fi luată în considerare [43]. Inhibitorii de 5-alfa-reductază (finasteride, dutasteride) pot reduce volumul prostatic și preveni progresia bolii, dar beneficiile trebuie evaluate în raport cu potențialele efecte adverse [44]. Alfa-blocantele ameliorează simptomele dar nu influențează progresia anatomică a HBP [45].

Fitoterapia cu extract de Serenoa repens (palmier pitic) și alte preparate pe bază de plante este utilizată în unele țări europene, deși evidențele privind eficacitatea sunt inconsistente în studiile controlate randomizate de calitate înaltă [46].

Prevenție Terțiară

Prevenția complicațiilor HBP include monitorizarea regulată a pacienților diagnosticați pentru identificarea precoce a [47]:

- Retenției urinare acute- Infecțiilor tractului urinar recurente- Hemoragiei- Formării de calculi vezicali- Insuficienței renale obstructive

Educația pacienților privind recunoașterea semnelor de alarmă și adherența la tratament sunt fundamentale pentru prevenirea complicațiilor severe [48].

Recomandări Bazate pe Ghiduri Clinice

Asociația Europeană de Urologie (EAU) și Asociația Americană de Urologie (AUA) publică periodic ghiduri actualizate pentru managementul HBP [49,50]. Principalele recomandări preventive includ:

- Promovarea unui stil de viață activ și menținerea greutății optime- Managementul agresiv al comorbidităților metabolice- Evaluarea periodică a bărbaților peste 50 de ani cu factori de risc- Educația pacienților privind modificările comportamentale care pot ameliora simptomele- Abordarea individualizată a tratamentului preventiv farmacologic

Concluzii

HBP reprezintă o provocare majoră de sănătate publică, cu prevalență crescândă odată cu îmbătrânirea populației [51]. Deși vârsta rămâne un factor de risc inevitabil, multiple aspecte ale dezvoltării și progresiei HBP sunt influențabile prin intervenții preventive.

Pentru viitorii medici, este esențial să înțeleagă că prevenția HBP se bazează pe o abordare holistică care integrează modificări ale stilului de viață, management optim al comorbidităților, și supravegherea atentă a pacienților cu risc crescut [52]. Promovarea activității fizice regulate, menținerea greutății corporale optime, adoptarea unei diete sănătoase și controlul diabetului și al sindromului metabolic reprezintă strategii preventive cu suport științific solid [53].

Educația medicală continuă și cercetarea în domeniul prevenirii HBP sunt esențiale pentru reducerea impactului acestei afecțiuni asupra calității vieții pacienților și pentru optimizarea alocării resurselor în sistemele de sănătate [54].

Referințe Bibliografice

1. Roehrborn CG. Benign prostatic hyperplasia: an overview. Rev Urol. 2005;7(Suppl 9):S3-S14. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC1477638/

2. Wei JT, Calhoun E, Jacobsen SJ. Urologic diseases in America project: benign prostatic hyperplasia. J Urol. 2005;173(4):1256-1261. https://doi.org/10.1097/01.ju.0000155709.37840.fe

3. Berry SJ, Coffey DS, Walsh PC, Ewing LL. The development of human benign prostatic hyperplasia with age. J Urol. 1984;132(3):474-479. https://doi.org/10.1016/s0022-5347(17)49698-4

4. Sarma AV, Wei JT. Clinical practice. Benign prostatic hyperplasia and lower urinary tract symptoms. N Engl J Med. 2012;367(3):248-257. https://doi.org/10.1056/NEJMcp1106637

5. Irwin DE, Kopp ZS, Agatep B, et al. Worldwide prevalence estimates of lower urinary tract symptoms, overactive bladder, urinary incontinence and bladder outlet obstruction. BJU Int. 2011;108(7):1132-1138. https://doi.org/10.1111/j.1464-410X.2010.09993.x

6. Parsons JK. Benign prostatic hyperplasia and male lower urinary tract symptoms: epidemiology and risk factors. Curr Bladder Dysfunct Rep. 2010;5(4):212-218. https://doi.org/10.1007/s11884-010-0067-2

7. Platz EA, Smit E, Curhan GC, et al. Prevalence of and racial/ethnic variation in lower urinary tract symptoms and noncancer prostate surgery in U.S. men. Urology. 2002;59(6):877-883. https://doi.org/10.1016/s0090-4295(02)01562-7

8. Gu FL. Epidemiological survey of benign prostatic hyperplasia and prostatic cancer in China. Chin Med J (Engl). 2000;113(4):299-302. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/11776125/

9. Parsons JK, Bergstrom J, Barrett-Connor E. Lipids, lipoproteins and the risk of benign prostatic hyperplasia in community-dwelling men. BJU Int. 2008;101(3):313-318. https://doi.org/10.1111/j.1464-410X.2007.07332.x

10. Loeb S, Kettermann A, Carter HB, et al. Prostate volume changes over time: results from the Baltimore Longitudinal Study of Aging. J Urol. 2009;182(4):1458-1462. https://doi.org/10.1016/j.juro.2009.06.047

11. Sanda MG, Beaty TH, Stutzman RE, et al. Genetic susceptibility of benign prostatic hyperplasia. J Urol. 1994;152(1):115-119. https://doi.org/10.1016/s0022-5347(17)32835-8

12. De Nunzio C, Aronson W, Freedland SJ, et al. The correlation between metabolic syndrome and prostatic diseases. Eur Urol. 2012;61(3):560-570. https://doi.org/10.1016/j.eururo.2011.11.013

13. Gacci M, Corona G, Vignozzi L, et al. Metabolic syndrome and benign prostatic enlargement: a systematic review and meta-analysis. BJU Int. 2015;115(1):24-31. https://doi.org/10.1111/bju.12728

14. Parsons JK, Carter HB, Partin AW, et al. Metabolic factors associated with benign prostatic hyperplasia. J Clin Endocrinol Metab. 2006;91(7):2562-2568. https://doi.org/10.1210/jc.2005-2799

15. Kasturi S, Russell S, McVary KT. Metabolic syndrome and lower urinary tract symptoms secondary to benign prostatic hyperplasia. Curr Urol Rep. 2006;7(4):288-292. https://doi.org/10.1007/s11934-006-0007-1

16. Platz EA, Kawachi I, Rimm EB, et al. Physical activity and benign prostatic hyperplasia. Arch Intern Med. 1998;158(21):2349-2356. https://doi.org/10.1001/archinte.158.21.2349

17. Parsons JK, Kashefi C. Physical activity, benign prostatic hyperplasia, and lower urinary tract symptoms. Eur Urol. 2008;53(6):1228-1235. https://doi.org/10.1016/j.eururo.2008.02.019

18. Nickel JC, Roehrborn CG, O'Leary MP, et al. The relationship between prostate inflammation and lower urinary tract symptoms: examination of baseline data from the REDUCE trial. Eur Urol. 2008;54(6):1379-1384. https://doi.org/10.1016/j.eururo.2007.11.026

19. Roehrborn CG, McConnell JD. Etiology, pathophysiology, epidemiology and natural history of benign prostatic hyperplasia. In: Walsh PC, Retik AB, Vaughan ED, Wein AJ, eds. Campbell's Urology. 8th ed. Philadelphia: WB Saunders; 2002:1297-1336.

20. Carson C, Rittmaster R. The role of dihydrotestosterone in benign prostatic hyperplasia. Urology. 2003;61(4 Suppl 1):2-7. https://doi.org/10.1016/s0090-4295(03)00045-1

21. Robert G, Descazeaud A, Nicolaiew N, et al. Inflammation in benign prostatic hyperplasia: a 282 patients' immunohistochemical analysis. Prostate. 2009;69(16):1774-1780. https://doi.org/10.1002/pros.21027

22. De Marzo AM, Platz EA, Sutcliffe S, et al. Inflammation in prostate carcinogenesis. Nat Rev Cancer. 2007;7(4):256-269. https://doi.org/10.1038/nrc2090

23. Parsons JK. Modifiable risk factors for benign prostatic hyperplasia and lower urinary tract symptoms: new approaches to old problems. J Urol. 2007;178(2):395-401. https://doi.org/10.1016/j.juro.2007.03.103

24. Fowke JH, Murff HJ, Signorello LB, et al. Physical activity, obesity, and lower urinary tract disease among young men. Prostate. 2005;62(2):179-185. https://doi.org/10.1002/pros.20118

25. World Health Organization. Global recommendations on physical activity for health. Geneva: WHO; 2010. https://www.who.int/publications/i/item/9789241599979

26. Lee S, Min HG, Choi SH, et al. Central obesity as a risk factor for prostatic hyperplasia. Obesity (Silver Spring). 2006;14(1):172-179. https://doi.org/10.1038/oby.2006.21

27. Pelletier F, Corbin A, Gamé X, et al. Effect of weight loss and lifestyle intervention on lower urinary tract symptoms in overweight and obese men with benign prostatic hyperplasia: a systematic review and meta-analysis. Eur Urol Focus. 2021;7(3):611-621. https://doi.org/10.1016/j.euf.2019.12.013

28. Khoo J, Piantadosi C, Duncan R, et al. Comparing effects of a low-energy diet and a high-protein low-fat diet on sexual and endothelial function, urinary tract symptoms, and inflammation in obese diabetic men. J Sex Med. 2011;8(10):2868-2875. https://doi.org/10.1111/j.1743-6109.2011.02417.x

29. Tavani A, Longoni E, Bosetti C, et al. Intake of selected micronutrients and the risk of surgically treated benign prostatic hyperplasia: a case-control study from Italy. Eur Urol. 2006;50(3):549-554. https://doi.org/10.1016/j.eururo.2006.03.021

30. Kristal AR, Arnold KB, Schenk JM, et al. Dietary patterns, supplement use, and the risk of symptomatic benign prostatic hyperplasia: results from the prostate cancer prevention trial. Am J Epidemiol. 2008;167(8):925-934. https://doi.org/10.1093/aje/kwm389

31. Rohrmann S, Giovannucci E, Willett WC, Platz EA. Fruit and vegetable consumption, intake of micronutrients, and benign prostatic hyperplasia in US men. Am J Clin Nutr. 2007;85(2):523-529. https://doi.org/10.1093/ajcn/85.2.523

32. Schwarz S, Obermuller-Jevic UC, Hellmis E, et al. Lycopene inhibits disease progression in patients with benign prostate hyperplasia. J Nutr. 2008;138(1):49-53. https://doi.org/10.1093/jn/138.1.49

33. Bradley CS, Erickson BA, Messersmith EE, et al. Evidence of the impact of diet, fluid intake, caffeine, alcohol and tobacco on lower urinary tract symptoms: a systematic review. J Urol. 2017;198(5):1010-1020. https://doi.org/10.1016/j.juro.2017.04.097

34. Griffiths DJ, McCracken PN, Harrison GM, Gormley EA. Urge incontinence and impaired detrusor contractility in the elderly. Neurourol Urodyn. 2002;21(2):126-131. https://doi.org/10.1002/nau.10037

35. Russo GI, Castelli T, Urzì D, et al. Emerging links between non-neurogenic lower urinary tract symptoms secondary to benign prostatic obstruction, metabolic syndrome and its components: a systematic review. Int J Urol. 2015;22(11):982-990. https://doi.org/10.1111/iju.12898

36. Kupelian V, McVary KT, Kaplan SA, et al. Association of lower urinary tract symptoms and the metabolic syndrome: results from the Boston Area Community Health Survey. J Urol. 2009;182(2):616-624. https://doi.org/10.1016/j.juro.2009.04.025

37. Michel MC, Mehlburger L, Schumacher H, et al. Effect of diabetes on lower urinary tract symptoms in patients with benign prostatic hyperplasia. J Urol. 2000;163(6):1725-1729. https://doi.org/10.1016/s0022-5347(05)67529-5

38. American Urological Association. American Urological Association Guideline: Management of Benign Prostatic Hyperplasia (BPH). 2021. https://www.auanet.org/guidelines-and-quality/guidelines/benign-prostatic-hyperplasia-(bph)-guideline

39. Barry MJ, Fowler FJ Jr, O'Leary MP, et al. The American Urological Association symptom index for benign prostatic hyperplasia. J Urol. 1992;148(5):1549-1557. https://doi.org/10.1016/s0022-5347(17)36966-5

40. Roehrborn CG. Accurate determination of prostate size via digital rectal examination and transrectal ultrasound. Urology. 1998;51(4A Suppl):19-22. https://doi.org/10.1016/s0090-4295(98)00050-2

41. Catalona WJ, Richie JP, Ahmann FR, et al. Comparison of digital rectal examination and serum prostate specific antigen in the early detection of prostate cancer: results of a multicenter clinical trial of 6,630 men. J Urol. 1994;151(5):1283-1290. https://doi.org/10.1016/s0022-5347(17)35233-3

42. Abrams P. Uroflowmetry. World J Urol. 1996;14(Suppl 1):S10-S14. https://doi.org/10.1007/BF00182062

43. McConnell JD, Roehrborn CG, Bautista OM, et al. The long-term effect of doxazosin, finasteride, and combination therapy on the clinical progression of benign prostatic hyperplasia. N Engl J Med. 2003;349(25):2387-2398. https://doi.org/10.1056/NEJMoa030656

44. Roehrborn CG, Boyle P, Nickel JC, et al. Efficacy and safety of a dual inhibitor of 5-alpha-reductase types 1 and 2 (dutasteride) in men with benign prostatic hyperplasia. Urology. 2002;60(3):434-441. https://doi.org/10.1016/s0090-4295(02)01905-4

45. Lepor H, Williford WO, Barry MJ, et al. The efficacy of terazosin, finasteride, or both in benign prostatic hyperplasia. N Engl J Med. 1996;335(8):533-539. https://doi.org/10.1056/NEJM199608223350801

46. Barry MJ, Meleth S, Lee JY, et al. Effect of increasing doses of saw palmetto extract on lower urinary tract symptoms: a randomized trial. JAMA. 2011;306(12):1344-1351. https://doi.org/10.1001/jama.2011.1364

47. Emberton M, Fitzpatrick JM, Rees J. Risk stratification for benign prostatic hyperplasia (BPH) treatment. BJU Int. 2011;107(6):876-880. https://doi.org/10.1111/j.1464-410X.2010.09932.x

48. Kaplan SA, Wein AJ, Staskin DR, et al. Urinary retention and post-void residual urine in men: separating truth from tradition. J Urol. 2008;180(1):47-54. https://doi.org/10.1016/j.juro.2008.03.027

49. Gravas S, Cornu JN, Gacci M, et al. EAU Guidelines on Management of Non-Neurogenic Male Lower Urinary Tract Symptoms (LUTS), incl. Benign Prostatic Obstruction (BPO). European Association of Urology; 2024. https://uroweb.org/guidelines/management-of-non-neurogenic-male-luts

50. Foster HE, Barry MJ, Dahm P, et al. Surgical management of lower urinary tract symptoms attributed to benign prostatic hyperplasia: AUA Guideline. J Urol. 2018;200(3):612-619. https://doi.org/10.1016/j.juro.2018.05.048

51. Egan KB. The epidemiology of benign prostatic hyperplasia associated with lower urinary tract symptoms: prevalence and incident rates. Urol Clin North Am. 2016;43(3):289-297. https://doi.org/10.1016/j.ucl.2016.04.001

52. Roehrborn CG. Pathology of benign prostatic hyperplasia. Int J Impot Res. 2008;20(Suppl 3):S11-S18. https://doi.org/10.1038/ijir.2008.55

53. Litwin MS, Saigal CS, eds. Urologic Diseases in America. US Department of Health and Human Services, Public Health Service, National Institutes of Health, National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Washington, DC: US Government Publishing Office; 2012. NIH Publication No. 12-7865. https://www.niddk.nih.gov/about-niddk/strategic-plans-reports/urologic-diseases-in-america

54. Vuichoud C, Loughlin KR. Benign prostatic hyperplasia: epidemiology, economics and evaluation. Can J Urol. 2015;22(Suppl 1):1-6. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26497338/

‍